Inainte o negau desi se instalase, acum autoritatile o anunta inainte de a veni. Urmeaza o noua criza? Cand, de ce si care sunt 10 efecte pentru Romania?

Reactia oficialilor romani in intervalul trecut de la aparitia primelor semnale ale crizei din 2007 si pana astazi s-a schimbat radical. In prima faza a crizeiau negat ca exista, apoi au negat ca ne va afecta, dupa care au acceptat ca vom fi cat de cat loviti si noi. Acum, lumea se afla in pragul unei noi crize.  Reactiile oficialilor au fost de data aceasta prompte. Criza va lovi si Romania, indiferent ce vom face. Suntem o piedica prea mica pentru a schimba directia taifunului anuntat.
De ce urmeaza un nou val al crizei, in ce moment economic ne prinde noua criza si care ar putea fi principalele 10 directii in care am putea fi afectati?

• De ce vine iar criza?

In primul rand pentru ca liderii lumii nu au reusit inca sa “rezolve”criza din 2007-2008. Criza subprime s-a transformat intr-o criza bancara, apoi intr-o criza a datoriilor. Toate au primit un raspuns tarziu si partial. Too little, too late. Criza subprime a fost

Primul semn al ca ceva nu e in regula a fost anuntul HSBC din februarie 2007 ca va inregistra peste 10 miliarde de dolari pierderi ca urmare a expunerii pe subprime.

Semnele

«rezolvata » prin furnizarea de bani, bancilor. Banii au fost dati de catre state si institutii internationale, Statele au ramas ele insele fara bani. Notez in treacat ca nici institutiile nu mai stau la fel de bine. Ramase fara bani, tarile au fost nevoite sa se imprumute. De unde? De la banci si de la institutii internationale. Acum stau prost cu totii la capitolul finante, iar problema initiala tot nu a fost rezolvata. Drept e ca o mare parte din vina apartine agentiilor de rating.

• De ce acum ar putea fi mai greu?

Pentru ca acest nou val vine intr-un moment in care economiile tarilor sunt deja slabite. Masurile de austeritate luate de-a lungul si de-a latul lumii au dus la somaj si au franat cresterea economica firava care se intrezarea. Altfel spus, daca primul val a fost ca un pumn dat in plexul unui organism sanatos, acum pumnul loveste in plexul unui organism slabit, care abia se taraste.

• Unde ne prinde noul val al crizei?

Masurile anti-criza luate de Romania au venit tarziu si mai mult la presiunea finantatorilor straini. Daca nu ar fi fost FMI, CE si BM ca sa ne spuna ce trebuie facut,  masurile s-ar fi luat cu si mai mare dificultate. O componenta importanta a fost data de neintelegerile in plan politic. Evident, rolul Opozitiei este sa se opuna Puterii, dar daca impotrivirea are la baza doar argumente populiste, dezastrul este garantat.
Una peste alta, o parte dintre masuri au fost corecte, altele puteau fi imbunatatite, dar efectul lor agregat a fost bun.

Aici aveti lista completa a masurilor luate de Romania.

Romania chiar iesise din “era turbulentelor”si ar fi putut urma o perioada de crestere. Daca nu ar fi urmat un nou val al crizei.

Citeste aici ce masuri au luat alte tari pentru a "trece" criza

• Care sunt riscurile la adresa Romaniei?

1.    Masuri populiste. Urmeaza un an electoral. Experienta arata ca asemenea episoade sunt insotite de promisiuni nesustenabile, privind cresterea salariilor, a pensiilor, relaxare fiscala samd. Acesta este cel mai mare pericol, subliniat de toate rapoartele internationale privind Romania si de corespondenta dintre FMI, CE, BM cu Romania. Este aproape sigur ca asemenea promisiuni vor fi facute si in campania electorala care urmeaza.

2.    “Miscari”mai bruste ale cursului leului. Asistam la un “razboi al valutelor”, deocamdata purtat in faza discreta. Statele isi depreciaza monedele (fie prin tiparirea de bani, fie prin decizii similare celei luate de Banca Elvetiei, fie intervenind direct in piata, fie prin alte metode), pentru a-si imbunatati competitivitatea la export si a descuraja speculatiile valutare. Cresterea volatilitatii cursului leu/euro sau leu/chf nu inseamna depreciere, cu fluctuatii mai mari (in sus si in jos). BNR ar putea interveni in piata pentru a apara un nivel al leului daca stabilitatea financiara sau inflatia ar fi pusa in pericol. Estimarile bancherilor consultati de HotNews vad leul intr-un interval de 4,2-4.4 in urmatoarele 6 luni.

3.    Crestere economica sub 1% in acest an. Daca cererea externa continua sa scada, exporturile vor scadea. Agricultura nu poate salva singura economia Romaniei si nu e bine sa se mizeze pe asta.

4.    Continuarea unor programe de austeritate, prin cresterea fiscalitatii. Reducerea cresterii economice antreneaza reducerea veniturilor bugetare si poate afecta tinta de deficit. Loc de noi scaderi ale salariilor nu mai este. Probabil vom asista la cresteri de taxe si de impozite, insa abia dupa alegeri. Niciun partid care vrea sa castige alegerile nu si-ar include un astfel de punct in programul electoral.

5.    Bani mai putini si mai scumpi. Tentativa BNR de a “muta”creditul din valuta spre cel in lei va scumpi imprumuturile in moneda straina, fara ca cele in lei sa cunoasca ieftiniri substantiale. Euro va fi mai putin disponibil si mai scump pentru populatie. Imprumuturile neperformante ar putea inregistra “varful” in 2011.

6.    In zona imobiliara, preturile ar mai putea scadea cu pana la 5-10%. Chiar daca restrictiile la imprumuturile ipotecare in valuta scumpesc locuintele, numarul tranzactiilor si cererea solvabila scazuta “trage”cantarul in sens invers.

Citeste aici o cronologie a actualei crize

7.    Somajul. De regula, cererea in scadere pentru export antreneaza o reducere a activitatii exportatorilor care se poate materializa prin presiuni in jos asupra salariilor sau prin concedieri.Daca Statul va aplica masuri de stimulare a infiintarii de locuri de munca, actualul nivel al somajului poate fi redus. Pana acum, acestea au fost timide.

8.    Presiuni asupra datoriei publice. Marea problema a statelor europene este sa isi achite la timp datoriile suverane. Din fericire, Romania nu are din acest punct de vedere nicio problema. Aici stam bine.

9.    Preturi alimentare in usoara crestere. Romania importa alimente mai multe decat exporta. Importam astfel inflatie din tarile in care preturile cresc si noi aducem produse. In plus, investitorii de pe pietele internationale ar putea renunta la investitii in aur si franc elvetian pentru a se orienta spre pretul materiilor prime.

10.    O iesire ordonata a Greciei din Euroland. Aici, scenariile care se fac sunt nelimitate, intrucat nu exista o experienta similara recenta. Consecintele sunt dificil de estimat. Daca iesirea Greciei din Eurozona se face necontrolat, riscurile cresc exponential.

Posted in: Economic,Politic